FOAMEA MEA

 photo 84e121f8-121e-4c44-9137-6f10ce6f0471_zpsdd937f56.jpgDragul meu jurnal,
Mi-e foame.
Mi-e foame cît infulec cîte felii de salam pot să apuc dintr-odată, nu le mai jupoi pieliţele, mai sorb cîte o lingură de iaurt gras ca să nu mă înec între înghiţituri. De două ori îmi înfig ghearele într-un croissant pînă îl sfîşii complet. Umplutura de siropuri îmi pătează faţa de pe tricou şi se prelinge pe tine. O ling de peste tot. Tot ce mănînc, mănînc cu mămăligă că altfel nu mă satur. Nu mă satur nici aşa, dar cu un boţ de mămăligă în burtă gîndesc cu guguloaie şi dorm mai bine.  
Mi-a fost foame toată ziua. Mi-e foame toată viaţa. Dacă am mîncat ficăţei prăjiţi, creier pane sau sarmale de porc după miezul nopţii mi-am băgat degetele pe gît şi m-am despărţit de ele înainte să se depună creierul pe fund şi ficăţeii pe burtă. Mi s-a făcut foame la loc şi foamea m-a eliberat.
Astăzi am mîncat ceva bun care era al altcuiva. Cînd m-a prins cu bunătăţile în guşă, m-a rumenit pe toate părţile şi m-a săturat cu gura. M-a înfulecat pînă au rămas doar ghearele din mine. Mai mult nici nu-mi trebuie ca să mă lupt cu foamea.
Doar de o îmbucătură din tine mai am nevoie, ca să mă înving pe mine.

No comments:

Post a Comment